Analiza celor mai importante variabile care afectează securitatea apei în agricultură în provincia Mazandaran

Introducere
Criza resurselor de apă dulce reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă lumea, în ciuda faptului că sursele de apă regenerabilă sunt constant disponibile.

Ca rezultat, riscurile crescute asociate cu penuria de apă sunt o preocupare critică.

Criza apei reduce producția agricolă și afectează negativ securitatea alimentară.

Datorită creșterii cererii de alimente, sectorul agricol este sub o presiune tot mai mare din cauza atât a crizei de apă, cât și a cererii crescute pentru alimente.

Sectorul agricol se confruntă, de asemenea, cu o penurie de apă cauzată de schimbările climatice, provocate de încălzirea globală și de precipitații reduse.

Criza apei și schimbările climatice conduc la scăderea producției agricole.

În prezent, agricultura și modul de trai al sătenilor au devenit mai instabile ca niciodată.

Având în vedere importanța irigației în provincia Mazandaran pentru securitatea alimentară a țării, studiul de față a fost realizat cu scopul de a identifica cele mai importante variabile care influențează securitatea apei în provincia Mazandaran.

Materiale și Metode
Populația statistică a cercetării a inclus 16 experți în domeniul, cu experiență în cercetare sau în activități legate de studii despre apă, securitatea apei și schimbările climatice.

Alegerea acestora a fost făcută în mod voit.

Instrumentul de colectare a datelor a fost un chestionar realizat de cercetător, iar metoda de colectare a datelor a fost interviul față în față.

Inițial, pentru identificarea variabilelor implicate în securitatea apei, s-au efectuat o revizuire a literaturii de specialitate și mai multe interviuri semi-structurate cu experți în domeniu.

Apoi, experților li s-a cerut să evalueze interacțiunile dintre variabilele identificate prin comparații paralele și în cadrul chestionarului MICMAC.

În cele din urmă, datele au fost analizate folosind software-ul MICMAC.

Rezultate și Discuții
Conform rezultatelor, dintre variabilele studiate, „cunoașterea și alfabetizarea ecologică a localnicilor” și „reducerea precipitațiilor din cauza schimbărilor climatice” (variabile de intrare) sunt două variabile-cheie importante care influențează direct și indirect securitatea apei și, prin urmare, trebuie luate în considerare.

Variabilele „cea mai bună gestionare a operațiunilor agricole adecvate”, „volumul și diversitatea resurselor de apă” și „o bună gestionare și guvernare a apelor agricole” sunt variabile intermediare, cu impact ridicat și dependență ridicată.

Pe baza intensității rețelei de influență directă a variabilelor-cheie implicate în securitatea apei, variabile precum „cea mai bună gestionare a operațiunilor agricole adecvate”, „o bună gestionare și guvernare a apelor agricole”, „gradul de reziliență al fermierilor pentru adaptarea la schimbările climatice” joacă un rol central și sensibil.

În ceea ce privește relațiile indirecte, „cea mai bună gestionare a operațiunilor agricole adecvate”, „gradul de reziliență al fermierilor pentru adaptarea la schimbările climatice” și „gestionarea riscurilor legate de hazardurile ecologice și schimbările climatice” au cel mai mare efect indirect asupra celorlalte variabile și trebuie luate în considerare de către decidenți și planificatori în acest domeniu.

Concluzie
Criza apei reprezintă o provocare majoră pentru activitățile agricole și, implicit, pentru securitatea alimentară.

Având în vedere rolul vital pe care provincia Mazandaran îl joacă în producția de produse agricole și, ca urmare, în securitatea alimentară, studiul de față a analizat cele mai importante variabile care influențează securitatea alimentară.

Concluziile acestui studiu au arătat că „o bună gestionare și guvernare a apelor agricole” are cel mai mare impact direct asupra gestionării crizei de apă.

O bună guvernanță a resurselor de apă poate fi realizată prin consolidarea relativă și participarea sinergică a sectorului public, privat și a organizațiilor non-guvernamentale, în vederea planificării și implementării politicilor de securitate alimentară, utilizând abordarea nexus apă-energy-aliment.

Rolul creșterii cunoștințelor și alfabetizării ecologice a localnicilor, prin servicii educaționale și promoționale eficiente, precum școlile de teren pentru fermieri, este extrem de important pentru reziliența și adaptabilitatea acestora.

Pe de altă parte, variabile precum buna gestionare și guvernare a resurselor de apă, dezvoltarea unor sisteme și tehnologii de irigație noi, zonarea terenurilor agricole și prezentarea unui model de cultivare adecvat fiecărei zone (cum ar fi plantarea de culturi cu cerințe reduse de apă și valoare adăugată ridicată, inclusiv plante medicinale) au un impact incontestabil asupra rezilienței gospodăriilor agricole și a adaptării la condițiile de schimbări climatice.

Diversificarea resurselor de subzistență ale gospodăriilor agricole, cu participarea femeilor din gospodării, promovarea afacerilor orientate spre schimbările climatice (cum ar fi turismul agricol și meșteșugurile), utilizarea speciilor rezistente la secetă, schimbarea calendarului de cultivare, dezvoltarea culturilor în seră, plante medicinale și modernizarea irigației, precum și schimbarea istoricului și a tiparelor de cultivare joacă roluri importante în reziliența fermierilor pentru a se adapta la schimbările climatice..