ADMINISTRAREA CĂLDURII ATMOSFERICE ÎN CONDIȚIILE DE ÎNCĂLZIRE A MEDIULUI DE CREȘTERE A GRAULUI ÎN SUDUL ROMÂNIEI

În partea de sud a României, s-au realizat și se desfășoară cercetări asupra influenței temperaturilor aerului (a secetelor) asupra dezvoltării, fructificării și productivității culturilor de grâu.

Sezonul de creștere al varietăților de grâu începe în jurul datei de 10-15 octombrie, având la dispoziție 40-50 de zile în toamnă pentru a atinge faza de ramificare, după care intră în etapa de vernalizare.

Aceasta revine la începutul lunii februarie și se cosește până la 10-15 iulie.

Perioada de vegetație a grâului a fost, în medie, pentru cele 10 ani agricoli studiați (2012-2022), de 236 de zile, din care 50 de zile în toamnă, 46 de zile în iarnă și 185 de zile în primăvară-vara.

Observațiile și calculele proprii au evidențiat faptul că nu au existat corelații semnificative între precipitațiile utile din primăvară-vară și producțiile de grâu obținute în perioada de studiu, nici între varietățile considerate tolerante la secetă și nivelul recoltelor.

Totuși, a existat o corelație pozitivă între momentul în care a căzut ploaia și faza de vegetație în care se afla cultura în acel moment – dacă precipitațiile reapăreau aproape de începutul formării organelor reproductive, recoltele puteau ajunge până la 80-85% din potențialul varietății.

Din punct de vedere tehnologic, introducerea paielor sau a altor reziduuri organice în sol a redus temperatura acestuia, în verile călduroase, cu 1.5-2.0°C, atunci când umiditatea solului era sub 50%.

Dacă paiele erau utilizate ca mulcire, reducerea temperaturii solului era de 1.7-2.2°C.

Utilizarea, prin selecție, a genelor care generează boabe de uscare la grâu și porumb ar putea opri creșterea plantelor în perioadele de secetă severă și ar putea reînverzi odată cu apariția umidității, dar acest transfer de gene nu este încă acceptat în Europa..