Studiu in vitro privind capacitatea a trei noi instrumente rotative continue din nichel-titan tratate termic de a modela canale radiculare curbe

Obiective: Compararea capacității de modelare a trei noi instrumente rotative continue din nichel-titan tratate termic în canale radiculare curbe.

Metodologie: Șaizeci de canale radiculare standard simulate în rășină au fost împărțite aleatoriu în trei grupuri (n = 20): i-FILE X, Orodeka PLEX2.0 și NIC GF File au fost utilizate pentru prepararea canalelor. Timpul de instrumentare a fost înregistrat cu atenție. Canalele radiculare au fost injectate cu cerneală neagră înainte de instrumentare și cu cerneală roșie după, iar imaginile au fost capturate cu o cameră digitală.

Imaginile au fost importate în software-ul Photoshop 2019, suprapuse, iar cantitatea de rășină îndepărtată din canalul radicular a fost măsurată folosind ImageJ 1.54f. S-a înregistrat și capacitatea de centrare. Curbura canalului radicular după instrumentare a fost măsurată prin metoda Schneider și cu ajutorul ImageJ 1.54f. Diferențele dintre cele trei grupuri au fost analizate statistic în funcție de trei aspecte: timpul de instrumentare, capacitatea de centrare și curbura canalului.

Rezultate: Grupul i-FILE X a avut cel mai scurt timp de instrumentare, urmat de grupul GF File, iar grupul Orodeka a avut cel mai lung timp de instrumentare (P < 0,05). Curbura canalelor simulate a fost redusă în toate cele trei grupuri, însă nu au existat diferențe semnificative statistic între cele trei grupuri în ceea ce privește curbura finală (P > 0,05).

Concluzii: Cele trei instrumente rotative continue din nichel-titan tratate termic au prezentat o capacitate de modelare remarcabilă și au reușit să păstreze adecvat curbura originală a canalelor radiculare. i-FILE X a demonstrat un timp de instrumentare redus și o capacitate de centrare îmbunătățită în zona apicală curbată.