Analizând efectul asimetric al variabilelor macroeconomice asupra prețurilor alimentelor în Iran

Introducere

Prețurile la alimente reprezintă un indicator important al bunăstării societății, iar inflația alimentelor poate adânci sărăcia în economiile în curs de dezvoltare.

Fluctuațiile severe ale prețurilor la alimente nu doar că afectează securitatea alimentară în țările în curs de dezvoltare, ci influențează și creșterea economică și stabilitatea socială.

Orice creștere a prețurilor la alimente poate împinge mulți oameni înapoi sub limita sărăciei.

Creșterea prețurilor la alimente afectează dur direct gospodăriile cu venituri mici, deoarece coșul alimentar al gospodăriei reprezintă aproape jumătate din cheltuielile de trai ale acesteia.

Prin urmare, stabilitatea prețurilor la alimente are o importanță deosebită pentru factorii de decizie în politică, care încearcă să ridice nivelul de trai al gospodăriilor peste pragul sărăciei.

Prețurile alimentelor în Iran au fost întotdeauna în creștere, iar în ultimii ani, rata de creștere a prețurilor la alimente s-a accelerat.

Astăzi, inflația, în special inflația alimentelor, reprezintă o problemă majoră în Iran, iar factorii de decizie sunt constant angajați în eforturi de reducere a acesteia.

În acest sens, și în scopul controlului prețurilor la alimente, în Iran au fost implementate diverse politici, iar eficacitatea acestor politici a fost discutată.

Prin urmare, înțelegerea comportamentului prețurilor alimentelor în răspuns la factorii macroeconomici este esențială pentru factorii de decizie, pentru a putea adopta politici adecvate, la momentul și locul potrivit, menținând stabilitatea prețurilor interne.

În această privință, studiul de față analizează efectul asimetric al variabilelor macroeconomice (oferta de bani, PIB pe cap de locuitor, cursul de schimb și deschiderea comercială) asupra inflației alimentelor în Iran, utilizând abordarea nonlineară ARDL.

Materiale și Metode

Obiectivul principal al acestui studiu este de a examina efectul asimetric al factorilor macroeconomici interni asupra prețurilor alimentelor în Iran, folosind un model de regresie distribuită autoregresivă neliniară (NARDL).

Conform literaturii teoretice, în acest studiu se presupune că prețurile alimentelor sunt o funcție a variabilelor macroeconomice, printre care oferta de bani (MS), PIB per capita (GDPER), cursul de schimb (RATE), deschiderea comercială (OPEN) și indicele de incertitudine al politicii economice globale (EPU).

Astfel, în conformitate cu Shim et al.

(2014), modelul NARDL utilizat în acest studiu a fost dezvoltat pentru a examina efectul asimetric al factorilor macroeconomici interni (de exemplu, oferta de bani), după cum urmează: În relația de mai sus, fiecare dintre factorii macroeconomici, inclusiv oferta de bani, PIB per capita, cursul de schimb și deschiderea comercială, este descompus în componente pozitive și negative.

În fapt, se creează două variabile suplimentare pentru fiecare ecuație, una indicând o creștere a variabilei de interes cu semn pozitiv și cealaltă indicând o descreștere cu semn negativ.

Variabila indexului de incertitudine a politicii economice globale conduce, de asemenea, ca o variabilă de control.

Datorită disponibilității datelor, perioada studiată este 1991-2022.

Rezultate și Discuții

Rezultatele testului limit lineal și neliniar, utilizând modelul ARDL, au arătat că există o relație pe termen lung între variabilele macroeconomice, inclusiv oferta de bani, PIB per capita, cursul de schimb, deschiderea comercială, incertitudinea politicii economice globale și prețurile alimentelor în Iran.

În plus, rezultatele testelor de simetrie pe termen scurt și lung, folosind testul Wald, au indicat că efectul variabilei cursului de schimb asupra inflației alimentelor în Iran este asimetric pe termen lung și scurt, în timp ce efectul variabilelor oferta de bani și PIB per capita este asimetric doar pe termen lung; efectul variabilei deschiderii comerciale este, în schimb, symmetric pe termen scurt și lung, având un comportament liniar.

Estimarea modelului ARDL liniar a evidențiat că, pe termen scurt și lung, efectul creșterii variabilelor oferta de bani, PIB per capita, cursul de schimb și incertitudinea politicii economice globale asupra inflației alimentelor în Iran este pozitiv și semnificativ, în timp ce efectul deschiderii comerciale este negativ și semnificativ.

Estimările modelului NARDL au arătat de asemenea că răspunsul inflației alimentelor la creșterea și descreșterea ofertei de bani și creșterea PIB-ului este pozitiv și semnificativ, iar creșterea acestor variabile are un impact mai mare asupra inflației de alimente decât descreșterea lor.

Răspunsul inflației alimentelor, pe termen lung și scurt, la creșterea cursului de schimb este pozitiv și semnificativ, în timp ce efectul reducerii cursului de schimb, pe termen lung și scurt, este negativ, dar nu statistic semnificativ, iar efectul creșterii cursului de schimb asupra inflației alimentelor pe termen lung este mai mare decât pe termen scurt.

Efectul deschiderii comerciale asupra inflației alimentelor este symmetric, o creștere a deschiderii comerciale conducând la reducerea inflației alimentelor în ambele perioade, scurtă și lungă.

Concluzie

Legarea prețurilor produselor agricole de condițiile de piață și liberalizarea pieței pentru aceste produse reprezintă o metodă adecvată pentru coordonarea efectelor politicilor macroeconomice și politicilor agricole specifice, care trebuie considerate de factorii de decizie.

Având în vedere importanța sectorului agricol, politicile economice ale guvernului privind prețurile alimentelor vor fi de o mare importanță și sensibilitate.

Având în vedere rezultatele implementării politicilor monetare contractioniste, în coordonare cu alte politici ale Băncii Centrale, precum și creșterea investițiilor și eforturile de creștere a productivității în sectorul agricol, se recomandă politici valutare adecvate pentru a preveni creșterile nejustificate ale cursului de schimb, precum și reducerea tarifelor și restricțiilor comerciale pentru a crește deschiderea comercială..