Peisajul rural ca valoare a patrimoniului cultural

Autorul – etnolog și antropolog al culturii – susține teza că peisajul rural este o componentă importantă a patrimoniului cultural.

„Cyberspațiile” virtuale își asumă rolul de mediu alternativ de viață.

Spațiul fizic își pierde baza pentru explicarea lumii și pentru conturarea experienței umane.

Peisajul cultural rural degradat este dovada unor concepții eronate, iar spațiul rural adună efectele unui deficit de sensibilitate față de „lungul timp”.

În opoziție cu evaluările postmoderniste, Autorul se opune tentativelor de destabilizare a culturii.

Cultura este semnificativă.

Protecția peisajului rural ca o calitate deosebit de sensibilă și valoroasă are un sens.

În concluzia articolului său, Autorul sugerează că este necesară o reflecție umanistică mai profundă pentru a face posibilă implementarea optimă a recomandărilor Convenției Europene a Peisajului..