Producția de biomasă a Cenchrus purpureus (Schumach.) Morrone, asociată cu Canavalia ensiformis (L.), coinoculată cu micorize și rhizobium și combinată cu azot mineral

Obiectiv: Evaluarea beneficiilor inoculării Canavalia ensiformis (L.) cu ciuperci micoriză arbusculară și rizobii în producția de biomasă a Cenchrus purpureus (Schumach.) Morrone cv.

Cuba CT-169, fertilizat cu doze medii de azot mineral.

Materiale și metode: Cercetarea a fost realizată într-un sol cu fertilitate scăzută al Unității Tehnico-Științifice de Bază Soluri, Barajagua, Cienfuegos, Cuba.

A fost aplicată o metodă de blocuri randomizate, cu șase tratamente și trei repetiții: T1) C.

ensiformis + C.

purpureus CT-169, T2) C.

ensiformis + C.

purpureus CT-169 50 % N, T3) C.

ensiformis + AMF + C.

purpureus CT-169 50 % N, T4) C.

ensiformis + AMF + rizobii + C.

purpureus CT-169 + 50 % N, T5) C.

purpureus CT-169 50 % N, T6) C.

purpureus CT-169 100 % N și T7) C.

purpureus CT-169.

C.

ensiformis a fost cultivat intercalat cu 20 de zile după tăierea de nivelare a CT-169.

După 60 de zile, a primit o primă tăiere și a fost așezat între brazde pentru descompunere.

Regenerarea lui C.

ensiformis a fost lăsată să crească timp de 65 de zile, pentru a coincide cu cele 145 de zile ale CT-169.

În acest moment, a fost efectuată tăierea finală pentru ambele specii.

Producția totală de biomasă a fost calculată în tratamentele care combinau CT-169 și canavalia, pentru care ambele specii au fost cântărite independent și a fost determinat procentul corespunzător contribuției canavaliei.

În restul tratamentelor, a fost calculată doar biomasa CT-169.

La momentul tăierii, a fost măsurată înălțimea CT-169, precum și lungimea și lățimea celei de-a patra frunze.

Ulterior, a fost calculată suprafața foliară și producția totală de biomasă.

Rezultate: Indicatorii morfo-fiziologici ai tratamentelor T5 și T6 s-au diferențiat de celelalte, cu valori extreme (înalte și scăzute), respectiv.

Între tratamentele T3 și T4, nu au existat diferențe în diametrul tulpinii, lungimea și lățimea celei de-a patra frunze și suprafața foliară.

În ceea ce privește producția de biomasă, tratamentul T5 a atins cea mai mare producție, cu diferențe semnificative față de celelalte, urmat de tratamentul T3.

În tratamentele în care C.

purpureus CT-169 a fost asociat cu C.

ensiformis, leguma a constituit între 14,7 și 18,1 % din producția totală de biomasă, respectiv.

Concluzii: Prin aplicarea a 100 % azot mineral la C.

purpureus CT-169, s-a obținut un randament mai bun în ceea ce privește indicatorii morfo-fiziologici, precum și producția de biomasă.

În plus, incluziunea C.

ensiformis a îmbunătățit calitatea furajului, datorită aportului de proteine al leguminoasei..